sâmbătă, 31 ianuarie 2009

Spectacol de teatru NO la TNB


Spectacol de teatru NO

În deschiderea seriei de evenimente culturale dedicate anului prieteniei dintre Japonia şi ţările dunărene („Japan-Danube Friendship Year 2009”) şi a aniversării a 50 de ani de la reluarea relaţiilor diplomatice dintre Japonia şi România, va avea loc un spectacol de teatru NO şi KYOGEN la Teatrul Naţional din Bucureşti. Spectacolul în interpretarea maestrului YUKIFUSA TAKEDA, Preşedinte Executiv al Asociaţiei Nogaku şi actor principal – shite – în stilul kanze, desemnat importanţa valoare intangibilă a culturii japoneze şi a altor maeştri reprezentativi pentru lumea teatrului japonez NO şi KYOGEN, este prima reprezentaţie de acest gen susţinută în România. Vă invităm să vă bucuraţi din plin de întâlnirea unică cu lumea teatrului japonez NO şi KYOGEN.


Data
: 6,7 februarie 2009, orele 19.00
Locul: Teatrul Naţional Bucureşti, Bd. Nicolae Bălcescu, Nr. 2, sect. 1, Bucureşti
Repertoriu: „Aoinoue”, „Obagazake”
Interpreţi: Yukifusa Takeda, Yoshito Sekine, Kenkichi Tonoda, Takashi Zenchiku, Ryuhei Zenchiku
Organizatori: Ambasada Japoniei în România, Fundaţia Japonia, Teatrul Naţional Bucureşti
Biletele se pot procura de la casa de bilete a Teatrului Naţional din Bucureşti şi se vor pune în
vânzare cu două saptămâni înaintea spectacolului.

Casa de bilete a Teatrului Naţional Bucureşti:
Tel: 021-314.7171
Fax: 021-314.8026
E-mail: tnbpress@yahoo.com


Aoinoue


Aoi, soţia legitimă a lui Genji a fost ameţită şi adormită de o fantomă, iar pentru a o trezi Genji
încearcă diferite incantaţii, rugăciuni şi chiar tratamente, dar nici unul nu are efect. Subalternii lui s-au gândit la un plan şi au dus corpul posedat să fie descântat de o miko (fecioara care slujeşte la un altar shintoist). La sunetul scos de arcul (azusayumi) acesteia, din căruţa stricată cu care era transportat corpul lui Aoi se ridică un spirit care începe să şoptească amărăciunea de a nu se putea rupe din nesfârşitul ciclu al renaşterilor. Spiritul se prezintă ca fiind Rokujo Miyasudokoro, una dintre iubitele de demult ale lui Genji. Când spiritul pomeneşte despre resentimentele pe care le avea din cauza ca dragostea lui Genji se mutase de la ea către Aoi, se apropie de căpătâiul lui Aoi şi încearcă să o răpească în lumea cealaltă (yomi no kuni).
Vazând acestea, însoţitorul lui Genji cheamă un servitor şi îl trimite să îl aducă pe preotul Yokawa no Kohijiri. Când acesta începe să se roage apare Miyasudokoro transformată într-un spirit rău şi îl atacă. Cei doi se luptă puternic, dar în cele din urmă spiritul rău este înfrânt de puterea înţelepciunii buddhiste, moare împăcat şi dispare.

※Un episod din “Genji Monogatari” opera reprezentativă pentru literatură japoneză veche.


Kyogen “Obagasake”


O poveste despre cum nepotul, purtând o mască de demon o ameninţă pe mătuşa sa, care avea un magazin de băuturi, bea până nu mai poate şi se îmbată, iar după ce adoarme iese la iveală cine era el cu adevărat.


Câteva informaţii despre teatrul No pe : http://www.the-noh.com/en/world/index.html

vineri, 9 ianuarie 2009

Sfântul Sava

Singura efigie a Sfântului Sava din liceul care îi poartă numele, se află în cancelarie deasupra computerului de lângă dulapul metalic unde stau cataloagele, în aceeaşi linie cu alte două tablouri, dintre care unul îl înfăţişează pe Constantin Brânconeavu. Icoana e originală, dar celelalte două tablouri sunt doar copii după un portret aflat acum la Mânăstirea Sf. Ecaterina de pe muntele Sinai şi respectiv un portret în frescă din pronaosului de la Mânăstirea Hurezi din judeţul Vâlcea. Toate aceste imagini, mediocre din punct de vedere artistic dau culoare arhitecturii aerisite a încăperii, amintind de felul în care trebuie să fi fost în vechime atmosfera unde şi astăzi se predă şi se învaţă.

Tabloul cu Sf. Sava a fost realizat probabil în secolul al XIX-lea, în stilul numit neobizantin, cu materiale modeste, pe un suport modest, lipsit de dichisul preparării tradiţionale. Starea de conservare e medie, fără să prezinte probleme importante. Ca toate icoanele neobizantine şi aceasta prezintă o depărtare de canon, atât prin tehnică, dar şi prin codurile de stilizare. Aureola şi numele sfântului sunt executate neglijent, iar aurul e de fapt un lichid cu aspect de bronz, pe alocuri pătat. Personajul reprezentat ţine în mână un volumen ceea ce se potriveşte întocmai cu instituţia şcolii. Sfântul Sava cel Sfinţit este prăznuit în fiecare an pe 5 decembrie.

1. Sf. Sava, icoană pe lemn, dim. necunoscute, sec. al XIX-lea (?), detaliu